Legea faţadelor a fost modificată

fatade-deteriorate

Aşteptată şi adoptată cu mari speranţe în 2011, Legea 153 privind unele măsuri de creştere a calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor nu a reuşit să producă efectul scontat; puţine dintre faţade au fost renovate, puţini au fost cei sanctionaţi iar multe dintre primariile sunt încă doar în faza de inventariere a clădirile cu faţadele deteriorate şi identificare a proprietarilor .
În aceste condiţii, săptămana trecută a fost adoptată şi promulgată o altă legea, Legea 252/2015, act normativ cu un articol unic, prin care se elimină o incoerenţă evidentă din legea anterioară – autorităţile locale avea dreptul de notificare către proprietari, obligaţia de a monitoriza şi de a controla modul de realizare a lucrărilor de intervenţie iar sancţiunile erau în sarcina Prefecturii,; acestea distribuţie a obligaţiilor nu a făcut decât să blocheze aproape complet aplicarea legii, disfuncţionalitate fiind corectată acum, aplicarea sanţiunilor fiind, conform noii legi, un atribut al autorităţilor locale.

De la aplicarea acestei legi sunt exceptate clădirile monument istoric, cele incluse în programul naţional de reabilitare termică şi consolidare. Legea se aplică pentru clădirile din zonele protejate, unde sunt foarte multe clădiri vechi, dar care nu au statutul de monument.

Rămân totuşi destul de probleme de rezolvat şi de clarificat, cele declarate de Dl. Arh. Dan Marin, într-un interviu HotNews din 2011, fiind în continuare de actualitate:

“Într-adevăr, sunt zeci de clădiri cu faţadele foarte degradate. Au fost şi cazuri când bucăţi de tencuială din aceste imobile au căzut pe trotuar, punând viaţa trecătorilor în pericol. Pentru blocurile de la periferie sau cele fără valoare arhitecturală este un proiect bun. Pentru zonele protejate este însă problematic. Mulţi dintre proprietarii acestor clădiri nu vor avea bani să plătească restauratori să le repare şi vor chema “meşteri” pricepuţi la toate care vor strica toate ornamentele acestor imobile (brâuri, ancadramente, bosaje, profile, balcoane, logii, aticuri, bovindouri). Si, pot să vă spun că avem o multime de astfel de exemple, chiar înainte ca proprietarii să fie obligaţi să repare faţadele. În plus, am văzut că, pentru mulţi, repararea faţadei şi eficientizarea termică a clădirii înseamnă să pună polistiren pe faţadă şi tâmplărie PVC cu rame de plastic. Or, dacă faci asta la o clădire monument sau o casă din zonele protejate, e ca şi cum ai demola-o. Îşi pierde valoarea. Chiar dacă statul oferă facilităţi pentru refacerea faţadelor, asta nu este o garanţie că lucrările vor fi făcute bine atâta timp cât administraţiile locale nu au personal specializat pentru a gestiona astfel de intervenţii. Chiar dacă în lege se menţionează că se va colabora cu Ordinul Arhitecţilor pentru aceste lucrări, nu este suficient un arhitect cu drept de semnătură, ci este nevoie de un restaurator”, spune acesta.



« (Articolul anterior)