Siatec: cele mai frecvente greşeli întâlnite la desfumarea prin uşi, ferestre şi trape

siatec_desfumare_simon_rwa

Specialiştii companiei Siatec, reprezentanţa oficială a cunoscutului producător german Simon RWA, doresc să atragă atenţia asupra celor mai frecvente greşeli întâlnite în România, în domeniul conceperii scenariilor de desfumare, a calculelor sau a instalarii echipamentelor de automatizare.

Peste 85% din decesele dintr-un incendiu sunt cauzate de intoxicare cu fum şi gaze fierbinţi. Astfel, evacuarea fumului şi a gazelor fierbinţi trebuie realizată cât mai repede posibil. 
Una dintre soluţiile pentru desfumare este tirajul natural organizat al aerului. Acesta se face printr-un sistem de trape de fum montate pe acoperişul clădirilor, trape verticale şi uşi şi ferestre cu rolul de aport de aer. Astfel, suprafaţa desfumabilă a unei clădiri trebuie să fie de minim 1% din suprafaţa totală a clădirii.

Pentru o desfumare rapidă şi eficientă, aportul de aer se face prin partea inferioară a clădirii şi treimea inferioară a unei camere. De asemenea, aportul de aer trebuie realizat printr-o suprafaţă de minim 60% din suprafaţa desfumabilă. Acest lucru este menţionat de Normativul P118.

Teatrul-National-motoare-Usi-batante-motoare-RWA

Uşi de intrare cu rol şi de evacuare/desfumare dotate cu motoare Simon RWA – Siatec, proiect Teatrul Naţional Bucureşti

În situatia unui incendiu, uşile oferă un dublu rol: evacuare şi aport de aer, uşa fiind unul dintre puţinele elemente pentru care întreaga suprafaţă poate fi considerată utilă în aportul de aer.

Cele mai frecvente 4 greşeli întâlnite

1. Nu există trape de fum cu suprafaţă desfumabilă egală cu suprafaţa totală a trapei!

Conform normelor în rigoare, suprafata desfumabilă a unei clădiri trebuie să fie între 1% si 10% din suprafaţa totală a acesteia.
Oferind un caz ipotetic: pentru o clădire de 100 m², suprafaţă desfumabilă reală trebuie să fie situată între 1 şi 10 m².
Deseori se calculează greşit suprafaţa desfumabilă din cauza luării în calcul a suprafeţei totale a trapei şi nu a suprafeţei reale de desfumare. Astfel, multe persoane consideră că o trapă de 1 m² are o suprafaţă reală desfumabilă de 1 m². Lucru total incorect. Nici o trapă existentă nu are suprafaţa reală egală cu suprafaţa totală. 
Pentru a afla suprafaţa reală desfumabilă, este imperios necesar să fie aflat coeficientul de calcul a suprafeţei desfumabile. Acest lucru este valabil şi pentru trapele verticale, suprafaţa desfumabilă a acestora nefiind egală cu suprafaţa trapei verticale. În realitate, se face un calcul între lungimea şi lăţimea trapei si gradul de deschidere. 
Pentru o maximizare a suprafeţei desfumabile, trapele verticale pot fi deschise la un maxim de 90°, lucru realizat prin folosirea motoarelor cu brat.

2. Suprafaţa aportului de aer prin tiraj natural organizat trebuie să fie de minim 60% din suprafaţa desfumabilă

Aportul de aer se face preponderent prin automatizarea uşilor si ferestre montate în treimea inferioară a camerei. Totuşi, asemenea trapelor de fum, suprafaţa reală pentru aportul de aer este diferită de suprafaţa totală a ferestrei.
O soluţie des folosită este uşa automată, fiind una dintre puţinele soluţii ce oferă o suprafaţă reală a aportului de aer egală cu suprafaţa totală a uşii!

3. Nu este respectată direcţia de deschidere a geamurilor trapelor şi uşilor

Pentru evacuare persoanelor din clădire şi un aport de aer corect realizat, deschiderea uşii trebuie realizată doar spre exterior. 
O uşă montată cu deschidere spre interior reprezintă un pericol pentru persoanele din interiorul clădirii. Din cauza panicii, persoanele pot lovi uşa si o pot închide, blocând astfel calea de evacuare. 
Uşa este printre putinele elemente ce permit utilizarea suprafeţei totale ca suprafaţă reală în aportul de aer, astfel, montajul trebuie realizat în mod corect. 
Un lucru neştiut de toată lumea este ca montarea unui motor pentru automatizarea uşii permite înlăturarea costurilor pentru bara de panică, mânere şi broască. Singurul element opţional fiind închiderea prin electromagnet, care în cazul unui incendiu este dezactivată şi permite deschiderea automată a uşii. 
Trapele au nevoie şi ele de o deschidere spre exterior pentru o evacuare eficientă. În cazul unei deschideri spre interior, suprafaţa desfumabilă este mai mică, iar curenţii de aer pot acţiona în sens invers.

4. Atât firma cat şi angajatul care montează trapele trebuie să fie autorizate de IGSU ( Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă )

Un lucru nu foarte cunoscut este faptul că nu doar firma montatoare trebuie să fie autorizată, dar şi fiecare angajat ce a participat la montarea acestora are nevoie de autorizaţie de montator.

Proiect Teatrul Naţional Bucureşti – instalare motoare Simon RWA

 

Informaţii şi detalii suplimentare despre sistemele de desfumare Simon RWA sunt disponibile pe pagina specială Siatec, click aici.

www.siatec.ro