Concurenţa neloială

concurenta

În activitatea comercială, de marketing sau în publicitate, de foarte multe ori ne lovim de termenul „concurenţă neloială”. Şi, cum zilele acestea a apărut o ordonanţă legata de concurenţa neloială, am considerat că este un bun prilej de a prezenta o parte din termenii legaţi de acestă noţiune, termeni definiţi destul de clar în primele două articole.

Ordonanta 12/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 11/1991 privind combaterea concurenţei neloiale şi a altor acte în domeniul protecţiei concurenţei

Art. 1

În înţelesul prezentei legi, expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

a) concurenţă loială – situaţia de rivalitate de piaţă, în care fiecare întreprindere încearcă să obţină simultan vânzări, profit şi/sau cotă de piaţă, oferind cea mai bună combinaţie practică de preţuri, calitate şi servicii conexe, cu respectarea uzanţelor cinstite şi a principiului general al bunei-credinţe;
b) practici comerciale – orice comportament, respectiv acţiune, omisiune, demers sau comunicare comercială, inclusiv publicitatea şi comercializarea, efectuată de o întreprindere, în legătură directă cu promovarea, vânzarea sau furnizarea unui produs;
c) uzanţe cinstite – ansamblu de practici sau reguli general recunoscute care se aplică în relaţiile comerciale dintre întreprinderi, în scopul prevenirii încălcării drepturilor legitime ale acestora;
d) secret comercial – orice informaţie care, total sau parţial, nu este în general cunoscută sau nu este uşor accesibilă persoanelor din mediul care se ocupă în mod obişnuit cu acest gen de informaţie şi care dobândeşte o valoare comercială prin faptul că este secretă, pentru care deţinătorul legitim a luat măsuri rezonabile ţinând seama de circumstanţe, pentru a fi menţinută în regim de secret; protecţia secretului comercial operează atât timp cât condiţiile enunţate anterior sunt îndeplinite în mod cumulativ;
e) deţinător legitim al unui secret comercial – orice persoană fizică sau juridică ce deţine controlul legal asupra unui secret comercial;
f) întreprindere – definită conform art. 2 alin. (2) din Legea concurenţei nr. 21/1996, republicată;
g) consumator – definit potrivit prevederilor art. 2 lit. a) din Legea nr. 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianţilor în relaţia cu consumatorii şi armonizarea reglementărilor cu legislaţia europeană privind protecţia consumatorilor, cu modificările ulterioare;
h) participanţi la piaţă – întreprinderile şi consumatorii.

Art. 2.

(1) Constituie concurenţă neloială, în sensul prezentei legi, practicile comerciale ale întreprinderii care contravin uzanţelor cinstite şi principiului general al buneicredinţe şi care produc sau pot produce pagube oricăror participanţi la piaţă.

(2) Sunt interzise practicile de concurenţă neloială, după cum urmează:
a) denigrarea unui competitor sau a produselor/serviciilor sale, realizată prin comunicarea ori răspândirea de către o întreprindere sau reprezentantul/angajatul său de informaţii care nu corespund realităţii despre activitatea unui concurent sau despre produsele acestuia, de natură să îi lezeze interesele;
b) deturnarea clientelei unei întreprinderi de către un fost sau actual salariat/reprezentant al său ori de către orice altă persoană prin folosirea unor secrete comerciale, pentru care respectiva întreprindere a luat măsuri rezonabile de asigurare a protecţiei acestora şi a căror dezvăluire poate dăuna intereselor acelei întreprinderi;
c) orice alte practici comerciale care contravin uzanţelor cinstite şi principiului general al bunei-credinţe şi care produc sau pot produce pagube oricăror participanţi la piaţă.”

Sursa: lege[5]

 … iar pe Wall-Street a apărut un articol care explică pe larg această ordonanţă.



(Articolul următor) »