acreditare

o atestare de către un organism naţional de acreditare a faptului că un organism de evaluare a conformităţii îndeplineste cerinţele stabilite prin standarde armonizate, si, după caz, orice alte cerinţe suplimentare, inclusiv cele stabilite în cadrul schemelor sectoriale relevante, pentru realizarea activităţilor specifice de evaluare a conformităţii.

Termenul este reglementat de Regulamentul CE 765/2008.
Sursa definiţie: Inspectoratul de Stat în Construcţii



« (Articolul anterior)
(Articolul următor) »